Cloud privat vs cloud public: pe ce ar trebui să alegi?

Odată cu accelerarea transformării digitale, organizațiile de toate dimensiunile își migrează infrastructura și sarcinile de lucru în cloud. Cloud computing-ul oferă beneficii recunoscute, cum ar fi o flexibilitate sporită, scalabilitate, colaborare și eficiență a costurilor. Cu toate acestea, deciziile cheie rămân legate de modelele optime de implementare în cloud. În cazul în care afacerea dvs. utilizează servicii de cloud public, cum ar fi... AWS, Azur, sau Google Cloud? Sau să implementați propria infrastructură de cloud privat? Dar abordările hibride care combină ambele?

Acest ghid cuprinzător va analiza în profunzime diferențele principale dintre cloud-ul privat și cel public în funcție de criteriile de evaluare critice – cost, securitate, performanţă, scalabilitate, şi controla. Vom oferi o analiză detaliată a scenariilor ideale de utilizare pentru fiecare model, împreună cu pași demonstrați pentru alegerea abordării strategice potrivite în funcție de nevoile și provocările specifice ale organizației dumneavoastră.

Veți dobândi o înțelegere aprofundată a avantajelor și dezavantajelor dintre arhitecturile de cloud privat și public. Cu aceste informații, puteți lua o decizie în cunoștință de cauză cu privire la cel mai bun model de implementare pentru sarcinile de lucru specifice, constrângerile industriei, planurile de creștere și capacitățile tehnice - un design privat, public sau hibrid, care să beneficieze de ambele. Să examinăm îndeaproape aceste considerații cheie.

Comparație de costuri

Unul dintre primele aspecte de analizat este modul în care cheltuielile operaționale și de capital diferă între cloud-ul privat și cel public.

Costuri operaționale variabile pentru cloud public

Un beneficiu major al cloud-ului public este trecerea de la cheltuieli mari de capital la cheltuieli operaționale flexibile, urmând un model de costuri de tip „pay-as-you-go”. Plătiți doar pentru serviciile cloud consumate efectiv în fiecare lună, scalând utilizarea în funcție de cererea reală de volum de lucru. Acest lucru previne achiziționarea excesivă de capacitate în avans.

Totuși, costurile lunare variabile pot crea bugete imprevizibile pe termen lung. Monitorizați constant utilizarea în toate conturile cloud, implementați cote, implementați restricții și configurați alerte privind pragul de cost pentru a controla creșterile neașteptate ale cheltuielilor. Per total Cost total de proprietate Costul total de proprietate (TCO) poate crește rapid dacă sarcinile de lucru nu sunt optimizate, iar resursele cloud sunt lăsate inactive.

Cloud-urile publice oferă o gamă largă de tipuri de instanțe pe niveluri pentru a dimensiona corect nevoile de calcul, memorie, stocare și performanță, optimizând în același timp costurile orare sau lunare. Profitați de scalarea automată, care furnizează și defurnizează dinamic resursele cloud, corelând cerințele aplicațiilor în timp real, pentru a preveni supra-facturarea.

Imagine de la OC Cloud9

Costuri fixe ale infrastructurii de cloud privat

În schimb, implementarea infrastructurii de cloud privat necesită investiții inițiale substanțiale de capital în echipamente fizice pentru centre de date, cum ar fi servere, matrice de stocare, switch-uri de rețea, rack-uri, surse de alimentare neîntreruptibile și multe altele. Există costuri suplimentare pentru licențele software de virtualizare și gestionare, serviciile de consultanță pentru proiectare și implementare și cheltuielile administrative generale.

Cu toate acestea, infrastructura fixă ​​locală poate oferi predictibilitate bugetară pe termen lung și stabilitate a prețurilor în comparație cu sarcinile de lucru fluctuante din cloud-ul public. Analizați costul total de proprietate (TCO) pe o perioadă de timp mai lungă, atunci când evaluați costurile private față de cele publice.

Compararea costului total de proprietate

Proiecțiile bugetare axate exclusiv pe cheltuielile pe termen scurt sau lunare pentru cloud-ul public pot fi înșelătoare atunci când se compară cu infrastructura privată. Abordați o perspectivă de ansamblu, modelând costul total de proprietate pe o perioadă completă de 3-5 ani. Comparați taxele curente pentru cloud-ul public cu cheltuielile de capital amortizate într-un mediu privat.

În funcție de volumele de date, traficul de ieșire din rețea, orele zilnice de funcționare a instanței și alte variabile, pragul de rentabilitate între costul total de proprietate (TCO) privat și cel public poate atinge un interval de 18-36 de luni în unele cazuri. Includeți în buget toate costurile de întreținere, modernizări, extinderi, personal tehnic și servicii gestionate pentru proiecții precise ale TCO.

Cheltuieli suplimentare continue pentru cloud privat

Luați în considerare cheltuielile operaționale suplimentare continue necesare pentru întreținerea și asistența unui cloud privat, cum ar fi instrumentele de monitorizare, actualizările de software, optimizările de performanță, serviciile de depanare și personalul tehnic extern. Cloudul public transferă o mare parte din această responsabilitate operațională zilnică către furnizor.

Evaluați dacă organizația dumneavoastră are competențe interne adecvate pentru arhitectura, securizarea, operarea, optimizarea și guvernarea pe termen lung a unui mediu de cloud privat sau dacă valorificarea consultanței externe, a serviciilor gestionate și a asistenței are un sens mai economic.

Factori de securitate și conformitate

Pentru majoritatea organizațiilor, securitatea datelor este o prioritate absolută. Considerațiile cheie de securitate legate de cloud-ul public și privat includ:

Modelul de securitate cu responsabilitate partajată

Cloud-urile publice utilizează o abordare bazată pe responsabilitate partajată. Furnizorul securizează complet infrastructura fizică subiacentă, centrele de date, serverele, rețelele și platformele de identitate de bază. Cu toate acestea, clienții rămân responsabili pentru arhitectura și configurarea corectă a sarcinilor de lucru securizate bazate pe cloud, a clusterelor, a spațiului de stocare, a criptării datelor, a controalelor de identitate și acces, a VPN-urilor, a firewall-urilor, a securității la nivel de sistem de operare și multe altele. Configurațiile greșite pot lăsa lacune periculoase în securitatea cloud-ului public.

Control sporit în cloud-ul privat

Cu o infrastructură de cloud privat implementată local, organizația dvs. controlează întregul pachet tehnologic, inclusiv securitatea centrului de date fizic și protecția rețelei. Acest lucru oferă o vizibilitate și un control sporite asupra tuturor straturilor de securitate, adesea preferate atunci când se gestionează date, aplicații sau sarcini de lucru reglementate extrem de sensibile. Cu toate acestea, transferă și o responsabilitate mai mare către departamentul IT. team.Click să înveți despre Stocare NAS.

Respectarea standardelor industriale și de conformitate cu reglementările

Principalele sisteme de cloud public au obținut conformitatea cu standarde comune precum SOC 2, ISO 27001, PCI DSS, HIPAA și altele. Însă, uneori, sistemele de cloud private se pot adapta mai bine la reglementările de conformitate specifice țărilor sau industriilor verticale, în funcție de factori precum restricțiile privind rezidența datelor, cerințele de vizibilitate, controalele de acces obligatorii și alte nevoi unice.

Aplicarea constantă a celor mai bune practici de securitate

Indiferent de modelul de implementare ales, aplicați cu rigurozitate cele mai bune practici de securitate, cum ar fi accesul cu privilegii minime, permisiunile bazate pe roluri, microsegmentarea, criptarea end-to-end, monitorizarea SIEM, evaluările vulnerabilităților, politicile de guvernanță și instruirea personalului. Securizarea corespunzătoare a mediilor cloud reduce expunerea la riscuri.

Factori de performanță și fiabilitate

Organizațiile se bazează pe infrastructura cloud pentru a oferi performanțe stabile ale aplicațiilor și pentru a îndeplini indicatori de disponibilitate, cum ar fi un timp de funcționare de 99,95% pentru sarcinile de lucru critice.

Personalizarea cloud-ului privat pentru performanță

Un avantaj al cloud-ului privat este capacitatea de a personaliza și aloca infrastructura pentru a garanta suficiente resurse de calcul, memorie, stocare și rețea pentru profilul unic de performanță al fiecărei aplicații. Acest grad de control asupra furnizării resurselor este mai limitat în cazul utilizării tipurilor standardizate de instanțe de cloud public.

Gestionarea performanței variabile a cloud-ului public

În cloud-urile publice partajate, performanța sarcinilor de lucru poate fi afectată, deoarece clienții concurenți consumă capacitatea furnizată.Aplicațiile sensibile la latență pot necesita garanții de izolare a performanței, posibile în prezent doar în cloud-urile private.

Garanții privind Acordul privind Nivelul Serviciilor

Un cloud privat robust, bazat pe nevoile aplicațiilor, oferă o capacitate mai mare de a defini și livra acorduri de nivel de serviciu (SLA) personalizate cu indicatori de performanță precum un timp de funcționare de 99,99% și timpi de răspuns sub milisecunde. SLA-urile din cloud-ul public pot fi mai generalizate și limitate la disponibilitatea generală, cu credite în principal financiare, mai degrabă decât garanții de performanță.

Factori de scalabilitate și agilitate

Capacitatea de a scala cu agilitate capacitatea, puterea de calcul și resursele, în funcție de cerere, oferă o agilitate extraordinară.

Scalabilitatea cloud-ului public

Un beneficiu major al cloud-ului public este capacitatea de a crește sau micșora dinamic resursele prin intermediul consolei web a furnizorului, pe măsură ce nevoile aplicației se schimbă. Această furnizare în regim de autoservire elimină necesitatea unei planificări complexe a capacității și a supraalimentării infrastructurii locale.

Extinderea capacității cloud-ului privat

Scalarea stocării în cloud privat, a capacității de calcul și a lățimii de bandă a rețelei necesită achiziții și extinderi manuale, cum ar fi implementarea de rack-uri suplimentare de servere și matrice de stocare. Pentru a susține creșterea, organizațiile trebuie să actualizeze continuu infrastructura hardware pe măsură ce apar noi tehnologii.

Echilibrarea flexibilității și a controlului

Beneficiile de scalabilitate și flexibilitate ale cloud-ului public trebuie puse în balanță cu vizibilitatea, controlul, conformitatea și personalizarea performanței sporite disponibile cu infrastructura privată. Cerințele privind cazurile de utilizare și volumul de lucru vor determina echilibrul potrivit între acești factori.

Factori de control al datelor și suveranitate

Cunoașterea locului în care se află fizic datele și cine controlează accesul este esențială, în special în industriile reglementate sau în anumite zone geografice.

Compromisuri în controlul datelor în cloud-ul public

Cu ajutorul cloud-urilor publice majore, organizațiile renunță la controlul fizic asupra locației datelor. Datele dvs. pot fi distribuite în diferite regiuni geografice gestionate de furnizor. Protecțiile jurisdicției legale pot deveni neclare.

Controlul absolut al datelor și suveranitatea

Datele din cloud privat rămân în cadrul infrastructurii locale controlate, de obicei limitate la o anumită zonă geografică. Acest control localizat oferă o supraveghere mai atentă pentru respectarea legilor privind suveranitatea datelor, în funcție de locația fizică.

Transparență în ceea ce privește accesul la date

Auditul și jurnalele din cloud-ul public pot oferi o vizibilitate în timp real asupra persoanelor care accesează datele dvs. și în comparație cu modelele de cloud privat. Dumneavoastră controlați porțile în întregime din centrul dvs. de date privat.

Exemple de cazuri de utilizare

Cazurile de utilizare care tind să fie mai potrivite pentru cloud-ul public sau privat includ:

Cazuri de utilizare în cloud public

• Startup-uri cu bugete limitate, infrastructură și sarcini de lucru mici
• Aplicații create pentru scalare în cloud cu nevoi uriașe de scalare
• Volum de lucru al proiectelor pe termen scurt, temporare, sezoniere sau cu volum ridicat de muncă
• Difuzarea de conținut web general către un public global
• Copiere de rezervă, arhivare, lacuri de date mari și stocare necritică

Cazuri de utilizare în cloud privat

• Industrii extrem de reglementate, precum finanțele, guvernul și asistența medicală
• Aplicații sensibile la latență care necesită timpi de răspuns stabili
• Sarcini de lucru cu cerințe de resurse constante și previzibile
• Aplicații cu IP-uri sau date extrem de sensibile care necesită securitate cu spațiu liber
• Control maxim al infrastructurii, vizibilitate și conformitate necesare

Cazuri de utilizare a cloudului hibrid

Modelul hibrid combină cloud-ul privat și cel public pentru a obține cele mai bune capabilități din fiecare. Lucrările critice și datele rămân în infrastructura privată controlată, în timp ce cloud-ul public oferă scalabilitate și redundanță. Acest lucru echilibrează controlul, flexibilitatea, eficiența costurilor și cerințele de conformitate.

Luarea deciziei corecte privind implementarea în cloud

Luați în considerare acești factori cheie atunci când decideți între arhitecturi de cloud public, privat sau hibrid:

• Bugete IT actuale și comparații multianuale proiectate ale costului total de proprietate (TCO)
• Infrastructură internă existentă, expertiză operațională și cloud
• Rezidența datelor sau restricții stricte de reglementare
• Nevoia de control deplin asupra performanței și securității
• Urmăriți flexibilitatea și scalabilitatea maximă a infrastructurii

Analizați cerințele tehnice, de afaceri și de volum de lucru dominante și asociați cazurile de utilizare cu modelele de implementare care se potrivesc cel mai bine. Pentru majoritatea organizațiilor, o abordare hibridă oferă combinația optimă de control, scalabilitate, costuri, securitate și flexibilitate.

Concluzie

Determinarea modelului ideal de implementare în cloud, între o combinație publică, privată sau hibridă, necesită o analiză amănunțită a mai multor dimensiuni ale afacerii dumneavoastră. Evaluați cu atenție factori precum sarcinile de lucru specifice, tipurile de date, cerințele de performanță și latență, riscurile de securitate, restricțiile de reglementare, competențele interne și atât bugetele pe termen scurt, cât și proiecțiile costului total de proprietate pe termen lung.

Nu există un răspuns universal valabil. Cloudul public oferă scalabilitate captivantă și o acoperire globală imposibil de atins de majoritatea organizațiilor pe cont propriu. Capacitatea de a genera resurse vaste de calcul la cerere oferă o flexibilitate de care depind unele companii.

Totuși, Modelele de cloud privat sau hibride se pot potrivi mai bine altor organizații care au nevoie de control absolut asupra securității, vizibilității, conformității și de îndeplinirea unor SLA-uri interne exigente.. Volumele de lucru care implică proprietate intelectuală extrem de sensibilă, date ale clienților sau care trebuie să rămână în anumite limite geografice sunt adesea cele mai potrivite pentru centrele de date private.

Aplicațiile critice pentru misiune, cu toleranță redusă la vârfurile de latență sau variabilitate, pot necesita predictibilitatea performanței și personalizarea pe care infrastructura privată o permite cu ușurință în cazul resurselor publice partajate. Dacă dezvoltatorii dvs. nu au cunoștințe de cloud, cloudul privat evită curba de învățare mai abruptă a stăpânirii nuanțelor de securitate din cloud-ul public.

Prin evaluarea atentă a acestor factori și alinierea lor la nevoile organizației dumneavoastră, puteți lua o decizie informată care maximizează beneficiile cloud computing-ului, minimizând în același timp riscurile acestuia.